Zori de cuvinte,
închiși în palmele,
Inimilor de vânt,
ale Gândurilor,
unei Disperări,
din care înfloresc Regretele,
la marginile străzilor,
unor Vise deșarte,
pe care ne plimbam adeseori,
ținându-ne de mână Destinul,
încântat de coloritul tot mai profund,
al Durerii,
pe care o simțea Viitorul,
atunci când mesteca carnea tare,
a Clipelor,
pe care tocmai ni le sacrificase Timpul,
în onoarea Pașilor Singurătății noastre,
ce se apropia cu repeziciune,
la porțile Adevărului.
Sensul versurilor
The poem reflects on past dreams and the pain of disillusionment. It explores themes of destiny, regret, and the inevitable approach of truth and solitude.