Apă grăbită, ce curge – apă uitucă
pe care pământul distrat o bea,
rămâi o clipă în mâna-mi uitucă,
amintește-ți, aș vrea!
Limpede și iute iubire, indiferență,
aproape absență, ce piere,
între ale tale prea multe sosiri și plecări
tremură un pic de ședere
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra naturii trecătoare a timpului și a amintirilor, folosind imagini ale apei curgătoare și ale naturii pentru a ilustra efemeritatea vieții și a emoțiilor. Vorbește despre dorința de a reține momentele și de a găsi un echilibru între sosiri și plecări.