Iannis Ritsos – Nedreptatea
Noapte. O singură privire. Un glonț orb. / Găurit e scutul de metal al solitudinii. … →
Noapte. O singură privire. Un glonț orb. / Găurit e scutul de metal al solitudinii. … →
Când se crapă de zi: ulcioare și coșuri, / farfurii de aluminiu, cutii de conserve, … →
Tăcuta inocență a ignoranței. / Câte anulări consecutive, sentimente greșite. / Ai privit muntele, râul, … →
Ar fi vrut să țipe – nu mai putea suporta. / Nu era nimeni să-l … →
O rochie frumoasă, galbenă, ce încă ieri o purta mama, / rămăsese aruncată pe un … →
Înșelate de doi nori, aici ți se-opresc privirile. / Se-aud strigăte. Un copil cere pâine. … →
Ascult-o – strigătul o acoperă ca o boltă vuind profund; / ea însăși atârnă de … →
Printre atâtea nopți, atâtea stânci, atâți uciși / tu, Revoluționarule, ai deschis largile căi / … →
Stelele, tulburi în havuz, / havuzul în mijlocul curții vechi / ca o oglindă-ntr-o odaie … →
A-ncercat să vorbească; s-a-ncurcat; / aceleași lucruri a repetat; s-a oprit. / – Asta-i! a … →