Alt’dat’ când mergeam la moschee
Mă-ntorceam cu un dor mai bogat…
Acum merg zilnic, de dor tot mai sărac,
Stau la răcoare pe covor și tac…
Sensul versurilor
Piesa exprimă o pierdere a intensității sentimentului spiritual. Protagonistul, odată îmbogățit de dorința resimțită la moschee, acum se simte sărac în spirit, în ciuda frecventării zilnice a lăcașului sfânt.