E drept să-i dăm necunoscutului partea
care i se cuvine, iată de ce trebuie
să scriem. Pentru că poezia ne dezvață
de lume, sub forma în care ne e dată;
lume a pieirii, în care vine o clipă
când vedem că este singurul drum
de a transcende pieirea
în sensul în care moartea este
singura cale spre înviere.
Sensul versurilor
Piesa explorează rolul poeziei ca mijloc de a depăși efemeritatea lumii și de a transcende moartea. Actul de a scrie este văzut ca o ofrandă către necunoscut, o cale spre înțelegere și înviere spirituală. Moartea este prezentată nu ca un sfârșit, ci ca o poartă spre o nouă existență.