„Piramida ni se revelează ca un soclu solemn pentru statuia punctului (..)
O imensă temelie de piatră se trebuia întruchipată în piramidă pentru a susține punctul culminant din vârful său. (..)
Ne dăm seama că tot ceea ce este concret e unic și deci calitativ. Ne dăm seama că tot ceea ce este abstract e repetabil deci cantitativ.
Piramida în totalitatea sa, dar mai ales prin vârful său, semnifică însuși cuvântul, adică fortuirea abstractului în concret, unica și singura cantitate identică, în conștientul nostru, calității.
Întunecând întunericul, iată porțile luminii!”
Sensul versurilor
Textul explorează relația dintre abstract și concret, folosind piramida ca metaforă. Vârful piramidei reprezintă punctul culminant al ideilor, susținut de o temelie solidă, simbolizând transformarea abstractului în realitate.