Nichita Stănescu – Ardea Spitalul

Ce vis ciudat mă străbătu azi-noapte!…
Ardea spitalul cu bolnavi cu tot
Și flăcările sfârâiau în cărnuri
Râs alb cutremurat de savaot.
Ce râs, ce râs mă străbătu azi-noapte!
Ce râs de ziduri prăbușite
Strivind sub ele urlete, clipite
Și razele căzute ale lunii.
Și luna… cum mai fulguia azi-noapte
Pe străzile pierdute-adânc în vis…
Și cum mai fulguia pe cărnurile aspre!
Desfrâu de flăcări și de vis ucis.
Ce flăcări prăvaleau azi noapte
râs fremătat și alb și savaot…
Ardeau, ardeau puroaiele azi noapte,
ardea spitalul, cu bolnavi cu tot.

Sensul versurilor

Piesa descrie un vis macabru în care un spital este cuprins de flăcări, simbolizând suferința și moartea. Imaginile puternice și tonul sumbru creează o atmosferă apocaliptică, sugerând o viziune pesimistă asupra existenței.

Lasă un comentariu