Am zis: departe-n lumea cea largă o să plec
În apele uitării durerea să mi-o-nec.
Dar pretutindeni focul ce-n inimă mi-l știu
Mai dogorât se-aprinde și arde-n piept mai viu.
Cel care n-are cremeni pentru amnar cumva
Să vină să aprindă de la văpaia mea.
Nahabed Kuceak – Cele mai frumoase poezii
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimentul de durere persistentă și imposibilitatea de a scăpa de suferință, chiar și prin încercarea de a uita. Oferă o metaforă puternică despre sacrificiu și despre cum cineva fără resurse poate găsi ajutor în suferința altuia.