Vălură valuri mereu după valuri,
Marea-n surdină sunând;
Şirul de oameni urmând.
Valul în voie sub soare aleargă,
Rece şi liber în veci;
Oameni-n suflete cred.. şi ce dacă?
Nu sunt decât valuri mai reci!
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra naturii ciclice a vieții și a condiției umane, comparând oamenii cu valurile mării. Sugerează o perspectivă melancolică asupra existenței, unde individualitatea se pierde în marea colectivă.