Ah, ochii mei, râvnind splendori fidele,
cu sufletul meu propria-i salvare,
n-au alt mijloc prin care
să urce-n cer, decât privind modele.
De foarte sus, din stele,
coboară-o strălucire,
chemându-ne spre ele,
ce i s-a zis iubire.
Iară gentila fire
pentru-a iubi și-a arde-alt mijloc n-are,
decât doi ochi cu oglindiri stelare.
din Poezii, traducere de C. D. Zeletin
Sensul versurilor
The poem expresses a deep longing and admiration, suggesting that the eyes, reflecting celestial beauty, are the only means to experience true love and salvation. It speaks of a yearning for a higher connection, symbolized by the stars and the concept of love itself.