Salcia doarme cu fruntea plecată.
Și mie îmi pare, privighetoarea pe ram-
e sufletul ei.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă melancolică în care salcia pare să doarmă, iar privighetoarea este văzută ca sufletul ei. Sugerează o stare de tristețe și contemplare asupra naturii și a efemerității vieții.
