Lespezi,
Gândurile mele de care atârnă
Înfrângerile,
Durerile,
Năzuinţele,
Biruinţele.
Lespezi,
Braţele care s-au trezit îmbrăţişând
Minciuna,
Iubirea,
Soarele,
Frumosul.
Lespezi,
Sufletul meu sărmanul,
Care a răscolit pământul
Cu unghiile,
Văzduhul cu vântul,
Pe Dumnezeu cu gândul,
Şi omul cu iubirea şi cu dorul.
Lespezi,
Ochii care nu mai pătrund adevărul
Rătăciţi în minciuna
Împletindu-se ca iedera,
Pe pomul vieţii ani durând mereu.
Şi lespezi fi-vor lacrimile toate,
De pe mormântul meu.
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra efemerității vieții și a inevitabilității morții. Gândurile, experiențele, și emoțiile se transformă în lespezi, simboluri ale amintirilor și a ceea ce rămâne în urmă.