Tristețea renunțării Dumnezeu
o încerca molatec.
Și lumea toată o făcu,
sieși străin, c-un gest tomnatic.
O singură mândrie-avu
gospodărind cenușile:
în ipostază de amurg
să-nchipuie brândușele.
Din ciclul „Corăbii cu cenușă”
Sensul versurilor
Piesa explorează sentimentul de renunțare și tristețe, comparând lumea cu un gest tomnatic. În mijlocul cenușii și al amurgului, apare o singură mândrie: imaginea brândușelor, simbol al frumuseții efemere.