Versuri corectate și adnotate
În poiană, sus pe munteAu răsărit albăstrele.Acum sunt așa de multe,Vino să culegi din ele! Refren: Albăstrele, albăstreleCu brândușe lângă ele.Albăstrele, albăstreleScump balsam vederii mele. Aș culege cu plăcere,Dar albina m-ar certa:„Cum vrei tu să fac eu miereDacă din nectar vei lua!”. Refren: Albăstrele, albăstreleCu brândușe lângă ele.Albăstrele, albăstreleScump balsam vederii mele.
E lunca veninoasă, când toamna e-n declin.Cireada paște iarbă,Dar paște și venin.Brândușe înflorite ca cearcănele grele,Iar ochii tăi se-aseamănă cu ele:Sunt cenușii ca toamna ce curge peste lume.De ochii tăi mă-nveninez anume.Gălăgioși copiii vin de la școală-acum,Se aude muzicuța departe, nu știu cum.Culeg brândușe – mame cu multe fiice aproape,Iar la culoare-ntocmai ca ale tale … Citește mai mult
Tristețea renunțării Dumnezeuo încerca molatec.Și lumea toată o făcu,sieși străin, c-un gest tomnatic.O singură mândrie-avugospodărind cenușile:în ipostază de amurgsă-nchipuie brândușele.Din ciclul „Corăbii cu cenușă”