La început
sabia ieșise din șarpe ca
dintr-o teacă
apoi
autosmulgându-se
desfăcu lighioaia ca pe o păstaie
de plantă absența..
(Deocamdată atât. În continuare
dacă e necesar
sunt gata să nu răspund la întrebări..)
Sensul versurilor
Piesa explorează tema absenței printr-o serie de imagini metaforice puternice, sugerând o detașare și o introspecție profundă. Naratorul pare să se retragă într-o stare de non-răspuns, contemplând golul lăsat de absență.