Chipu-i atrăgător – cam palid;
ochii căprui – încercănați;
la douăzeci și cinci cât are, nu-i dai mai mult de douăzeci;
în hainele ce poartă se simte ceva de boem
– nuanțele cravatei sau gulerul cum cade –
pe stradă pare-n transă că se mișcă, rătăcind la-ntâmplare,
amețit de plăcerea proscrisă,
de prea multă plăcere proscrisă robit.
Sensul versurilor
Piesa descrie un personaj cu o aparență boemă și o stare de transă, pierdut pe străzi. Sugerează o luptă cu plăceri interzise și o formă de dependență care îl consumă.