Rappa – Birtul Înțelepților

Strofa Întâi:Pe „Strada Nebotezată, la numărul opt culcat”,Imediat după „Drumul Craniilor”,Unde starea de spirit se împletește cu starea de fapt,E așezat Birtul Înțelepților.Neintegrat în lumea reală, căci lumea realăCrede că o lume inegală este ideală……Lume nesocotită, să nu ne ceri socoteală,O fi lumea reală mare, dar nu-i mare scofală.Pentru ea, fericirea parcurge trasee stomacale:Foame, bale, … Citește mai mult

George Mărgărit – Rugăciune

Părinte, sunt marele fiu rătăcitCare venind la tine boema nu și-a pocăit,Părinte, sunt fiul beat de infinit!Nu mă-ntorc, pasul meu nu calcă drumCi scârțâie prin paradisul lui de fum,Părinte, am o naștere, sunt euRătăcitul, dementul ateuCe ia cărbune să se-ncălzească de focEu, tată, am seva măduvii de soc.Trăiesc apă mută ce nu curgeDin ea nimic … Citește mai mult

George Bacovia – Boemă

Se așeza să ningă –Ningea.Doream,Sunt ani de-atunci,Să te-ntâlnescLa sfârșit de stradăCe dă în câmp.Îmi păreaCă tu ești mai frumoasăIarna.Doar corbii spuneauCă stai acasăCu vreun prieten.Reintram în târg.Zăpada licăreaElectricPe fereastra ta.Se ducea o noapte.CiteamCa în nopți de iarnă.

Paul Verlaine – Laeti et Errabundi

Voiajurile-ntrepide(Ce grea odihna pare azi!)Cu steamere şi cu rapide.(La ce-mi slujeşte-at home-ul gras?).Mergeam haihui – mai ţii tu minte,Tu, călător pierit în cale –Sorbiţi de aerul fierbinte,Fantome, două, joviale!.Cu pasiunile hrănite –Cu obrăznicie – peste poate,Cinsteam vacanţe înmiite.Iar simţurile, ponderate,.Dau tinereţe, înfrăţire,Şi inimile sclaveDe a muierii miluire,Prejudecată părăsită,.Lăsându-i teama de orgieŞi scrupulele vagi sihastrului,Că patima … Citește mai mult

Eugenio Montale – Două Proze Venețiene – II

Farfarella, gureșul portar supus la poruncispuse că e interzis să-l deranjezpe omul corridelor și-al safari-urilor.Îl rog să-ncerce, sunt un prieten al lui Pound(exageram întrucâtva) și merit un tratamentdeosebit. Cine știe ce… Celălalt ia cornetul,vorbește, ascultă, răsvorbește și iată căursul Hemingwai a mușcat momeala.E încă-n pat, în păr fac gaurădoar ochii și eczemele.Două sau trei sticle … Citește mai mult

Konstantinos Kavafis – Pe Strada

Chipu-i atrăgător – cam palid;ochii căprui – încercănați;la douăzeci și cinci cât are, nu-i dai mai mult de douăzeci;în hainele ce poartă se simte ceva de boem– nuanțele cravatei sau gulerul cum cade –pe stradă pare-n transă că se mișcă, rătăcind la-ntâmplare,amețit de plăcerea proscrisă,de prea multă plăcere proscrisă robit.

Ion Pribeagu – Sonet Boem

Tovarășului meu întru mansardă.Aseară mi-a venit proprietara,Madame Ecaterine Bobnăut,Punându-mi în vedere să mă mut,Că n-am plătit chiria toată vara.Am opinat că timpul nu-i trecut,Că dacă scriu romanul „Donna Clara”,O să mă proslăvească toată țaraDin Dorohoi și până la Sascut.I-am spus, apoi, că noaptea-i aurită,Că m-a trădat o damă din elităȘi a fugit c-un prinț din … Citește mai mult

Ady Endre – Aș Dori Să Fiu Iubit

Nici urmaș, nici străbunic,Nici rudă, nici bun amicNu sunt cu nimeni,Nu sunt cu nimeni.Sunt ca tot omul: măreție,Îngheț, taină, pribegie,Lumină fantomă,Lumină fantomă.Oh, dar, nu pot rămâne așa,Aș dori a mă înfățișa,Să mă vadă privind,Să mă vadă privind.De asta-i: tortură, poem:Aș dori să fiu un boem,I-aș fi cuiva,I-aș fi cuiva.

Aleksandr Blok – Poeții

Cu bălți și cu smârcuri, aproape de-oraș,S-a-ntins mahalaua pustie.Acolo-și găsiră poeții sălașPrivind cu dispreț și trufie. Zadarnic și ziua cu soarele eiLucea peste balta coclită,Poeții, ascunși, o-necau cu temeiÎn vin și în muncă-ndârjită. Adeseori, beți, își jurau că sunt frați,Stăteau în palavre deșarte,În zori amețeau, și în casă-ncuiațiCu râvnă munceau mai departe. Ieșeau ca dulăii … Citește mai mult