Cu mister sfârșesc
pe ascuțișuri de coamă
supuse unei linii
fidelă privirii.
Clarele, prietenoasele
ziduri ale unui mister,
invizibil înăuntrul
blocului de aer.
Divină-i lumina lui:
mister fără umbră.
Umbra dezvăluie
josnice măști.
Mister desăvârșit,
desăvârșirea cercului,
cercul rotunjimii,
secretul cerului.
Misterios
strălucește, apoi se retrage.
Cine? Dumnezeu? Poemul?
Misterios.
Jorge Guillén – Cele mai frumoase poezii
Sensul versurilor
Poemul explorează natura misterului și a divinității, folosind simbolul cercului pentru a reprezenta perfecțiunea și eternitatea. Lumina divină este văzută ca un mister fără umbră, în contrast cu măștile josnice dezvăluite de umbră.