Să fiu voios, departe
De-al luminii foc?
Dar scriu acum la carte
Și nu pot bea deloc.
Când m-a vrăjit ca-n vise,
Cuvinte n-am rostit.
Când limba se oprise,
Și pana s-a oprit.
Hangiule, paharul
Mai umple-mi! Spun, firesc:
Gândește, dând nectarul!
Se știe ce-mi doresc.
Sensul versurilor
The song expresses a conflict between the desire for joy and the demands of creative work. The speaker yearns for freedom and perhaps intoxication, but is bound by the act of writing. They seek solace and inspiration in a tavern, hoping to find release from their creative constraints.