Intrai la ea în miez de noapte.
Dânsa dormea – luna bătea
În geamul larg – şi lumina
Al plapomei atlaz de nea.
Şi cum era-ntinsă pe spate,
Se bifurcau nuzi sânii grei –
Şi-ncet, precum apa-ntr-un vas,
Stătea viaţa-n somnul ei.
Sensul versurilor
Piesa descrie o scenă nocturnă intimă, în care naratorul contemplă o femeie dormind. Este o celebrare a frumuseții, a vieții și a liniștii nopții.