Cerul cărunt deasupra pare,
Doarme pădurea-n luminiș,
Printre cărări și pe furiș
Glodul se-ntunecă-n frunzare.
Pe sus e-un zgomot, arde foc,
Pe jos-tăceri, urme pe prunduri..
Mi-i toată tinerețea joc
Și tihnă singurelor gânduri!.
Versuri tălmăcite de Traianus
Sensul versurilor
Piesa descrie un peisaj natural static, dar plin de detalii, reflectând asupra trecerii timpului și a efemerității tinereții. Tonul este melancolic, sugerând o contemplare asupra vieții și a frumuseții naturii.