Toamna s-a retras din calea barbarilor
ca-ntr-un șoarece de furat
Poezia urcă în munți
se întunecă
În loc de metafizică, sângele prinde coajă
devine oprire
O, cum se termină totul…
Prostit amurgul mestecă îngeri și bismut
Țăranii vor citi pe prispe
în tresăririle cârpei
istoria omenirii
Întâmplări care se cheamă oameni
Întâmplări care se cheamă vorbe.
O! cum nu se termină nimic…
Sensul versurilor
Piesa explorează trecerea timpului și impactul evenimentelor asupra umanității. Natura și istoria se împletesc, sugerând un ciclu continuu de sfârșituri și începuturi, reflectând asupra condiției umane și a căutării sensului.