Ion Caraion – Trib II
Toamna s-a retras din calea barbarilorca-ntr-un șoarece de furatPoezia urcă în munțise întunecăÎn loc de metafizică, sângele prinde coajădevine oprireO, cum se termină totul…Prostit amurgul mestecă îngeri și bismutȚăranii vor citi pe prispeîn tresăririle cârpeiistoria omeniriiÎntâmplări care se cheamă oameniÎntâmplări care se cheamă vorbe.O! cum nu se termină nimic…