Adio, clipe fericite
Sculptate-n sufletu-mi pribeag
În clipa aceasta spun adio
Trecutului atât de drag.
Îmi zboară sufletul departe,
Mânat de-un dor necunoscut
Adio, dar îți spun femeie
Adio-ntregului trecut.
Știu c-o să-mi fie dor de tine
Și poate-oi plânge câte-odată
Dar voi uita în vin durerea
Trecutului atât de drag.
Voi face din durere cununa
Din lacrimi, râuri de argint
Și-mi voi împodobi căminul
Cu dorul ochilor ce mint.
Dar va veni o zi odată
Când poate ne vom revedea
Destinul, întâmplarea poate
Te va aduce-n calea mea
O caldă strângere de mână
Și zâmbetul obișnuit
Uita-vei că mi-ai fost stăpână
Și vei uita că te-am iubit.
Sensul versurilor
The song expresses a farewell to happy moments and a past love. The speaker acknowledges the pain of separation but resolves to transform sorrow into something beautiful, decorating their life with the memory of the loved one, even if tinged with deception. There's a hint of hope for a future reunion, albeit with a changed dynamic.