Duduia stă la mare,
Mâhnită de nespus.
A-nduioșat-o tare
Al soarelui apus.
Duduie, fii isteață!
Povestea-i veche doar:
De-apune-aici prin față,
Din spate răsare iar.
Sensul versurilor
O tânără este tristă la mare, impresionată de apusul soarelui. Versurile îi oferă o perspectivă optimistă, amintindu-i că după fiecare apus urmează un răsărit.
