Mă odihnesc
În tăcerea pietrei.
În al icoanei tale
Sclipăt.
În verdele adânc
Al vetrei
În pacea lor
Amăgitoare:
În țipăt!
În țipăt!
Sensul versurilor
Piesa reflectă asupra destinului și a căutării liniștii interioare. Vorbitorul găsește un moment de odihnă în elemente simbolice, dar este brusc trezit de un țipăt, sugerând o luptă interioară sau o revelație.