Iau parte la violarea nopții.
Aerul e ciuruit
ca o dantelă
de împușcăturile
celor
retrași
în tranșee
precum melcii în găoace.
Îmi pare
că un vlăguit
grup de pietrari
bate pavajul
din rocă vulcanică
pe străzile mele
și eu ascult
fără să văd
între veghe și somn.
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de confuzie și alienare, situată la granița dintre realitate și vis. Naratorul se simte deconectat de lumea din jur, percepută ca fiind violentă și obositoare, refugiindu-se într-o stare de semi-conștiență.