George Mărgărit – Crepuscul

Pescari de larg cu bărci smolite şi sitelci
Se rânduiesc arar şi greu la vâslă,
Aduc nisetri graşi în suc de melci,
În seara asta cu tăceri de pâslă.
Le suflă briza bărbile de-aramă,
Pescarii-s osteniţi şi trag tabac,
Iar valurile blânde clipocesc sub ramă
Şi marea toată-i poartă în hamac….
Ca să vestească ţărmului ale sale comori,
Comori cu purpură de raci, cu peşte străveziu
Peste bulboane ei au fost păstori
Cu ochiul adumbrit şi ager şi târziu.

Sensul versurilor

The poem depicts a serene yet melancholic evening scene with fishermen returning from the sea. It emphasizes the hard work of the fishermen and the treasures they bring from the sea, painting a picture of a peaceful, almost dreamlike, coastal environment.

Lasă un comentariu