Versuri corectate și adnotate
Voici venir l’automneEt la chute des anges.Jean Cocteau.Toamnei mele fără frunzeÎngerii-ntind pânzeDe mătase subțireÎngerii toamnei peste fire.Plânge SybilSub gene de pistilCurate ca mirulTăcerea-nnoadă firulFrunzele curg linÎngerii toamnei vinCa păsările pe corăbii.În vestmintele ninsoriiÎngerii iau mireasma floriiLa judecată,Toamnă curată!Cântă clavirulTăcerea înnoadă firulFrunzele curg linÎngerii toamnei nu vin.
Stăteam lângă cocoșii dimineții marineLegănat de nisip ca o vietate a valului,Părul mi-l simțeam briză, ochii salineExtazul scobeam-n lutul malului. Treceau valurile, acești monștri de apă,Mă sărutau ușor cu muzicale buzeȘi mă chemau la dans-n care pasăre să-ncapăCând liturgic auzi-voi clopot de meduze. Luând ocheanul noaptea-n săbiiCobora în pânze brodate-n ametisteȘi ochii pironiți la catarge … Citește mai mult
Natura e-un perete de sticlă și cristaleȘi cupe cu polen îi sunt coroane și portaluri,Cimitir sub oglinzi de unde crinii ies din sereRoduri ale pământului, mărgele și coliere.Oceanele clistire ce fierb esențe și ființe moarte,Iarbă verde, bumbac presat-n file de carte,Pădurea templu cu pilaștri și boltă cereascăLicuricii candelabre aprinse de rășini și iască.Azur ca mantii-albastre … Citește mai mult
Iluminare ți-așteaptă leneș lunatecRodul în nepăsarea-i de fecioară,Vestește: fă-i gâtul vioară,Smulge-i pleoapa din ochiul tomnatec.Cândva grațiosul boem va rodiCa viermii culeși de mătasa lunii,Trăind domestec-n eden cu păuniiTulburele somn nu-l va podidi.Mântuirea clipei-nchide un drumPe care urmă lasă leneșii, lunateciiȚintind paradis, visând extaticii!Nu mai dormiți-n clăile de scrum.
Lui I. M. Marinescu, profesorul meu.Otravă simt pe-ntregul cer al gurii,Mi-i limba străpezită de veşnic ulcerat,Şi scrijelat încet de unghia torturii,Mă sting sub clopotul îndurerat.Ca pe-o femeie stearp-a întâmplăriiM-a legănat viaţa-n dezmierdăriŞi m-a zvârlit la ţărmul înserării,Crispat de ţipătul atâtor încordări.Născut ori prea devreme ori întârziat,Eu am trăit din ai legendei muguri,Cu verbu-am fost să … Citește mai mult
Pescari de larg cu bărci smolite şi sitelciSe rânduiesc arar şi greu la vâslă,Aduc nisetri graşi în suc de melci,În seara asta cu tăceri de pâslă.Le suflă briza bărbile de-aramă,Pescarii-s osteniţi şi trag tabac,Iar valurile blânde clipocesc sub ramăŞi marea toată-i poartă în hamac….Ca să vestească ţărmului ale sale comori,Comori cu purpură de raci, cu … Citește mai mult
Părinte, sunt marele fiu rătăcitCare venind la tine boema nu și-a pocăit,Părinte, sunt fiul beat de infinit!Nu mă-ntorc, pasul meu nu calcă drumCi scârțâie prin paradisul lui de fum,Părinte, am o naștere, sunt euRătăcitul, dementul ateuCe ia cărbune să se-ncălzească de focEu, tată, am seva măduvii de soc.Trăiesc apă mută ce nu curgeDin ea nimic … Citește mai mult
Lângă tine, fecioară, lume de ceară,Tăcerea, ochi de căprioară,Clipește lumină rarăDe brățară –Pe fildeșul mâinii de cridăCa diamant-n umbre de firidă,Uitat cu scoici japonezeȘi grăuntele de faleze,Părul în vântN-a sărutat pământ.Vine amurg pătat de buzeȘi contempli meduzeCu suavitate de pisică,Pe sân mugure: mărgicăSe topește ciubuc de gheațăÎn primăvară și dimineață.Nu sunt agavă ori coloareSă-ți mângâie … Citește mai mult