Ea spuse… Ce? Căci glasul îi pierise.
Dar contele-l rugă să vină sus,
Mult-potolit de cele ce-auzise.
– „Să nu ne facem, zise el, de râs
În fața lumii strânse. Pare-mi-se
Că e mai nimerit ce-avem de spus
S-o spunem fără martori. Nu e bine
S-ajungi să-și bată lumea joc de tine!”
Sensul versurilor
Un dialog tensionat are loc între personaje, sugerând o discuție privată pentru a evita un scandal public. Accentul este pus pe protejarea reputației și evitarea ridicolului.