George Gordon Byron - Versuri.pro

Beppo - Strofa - XVIII

Căci dacă sunt geloși și ei vreodată, / Nu-s crunți precum Othello, negru drac, / … →

Zeul din nord, cu-al lui ciocan de sloi, / Lui Bonaparte oastea i-a zdrobit, / … →

Din neam de conți, el cunoștea deplin / Vioara, dansul, muzica, vorbea / Franceza și … →

Cicisbeo, vorba veche, n-are haz / Și-i deocheată. Spaniolii spun: / Cortejo. Și la ei … →

Ești turc într-adevăr? Te-ai însurat? / Cică pe-acolo degetele, vai! / Țin loc de furculiță. … →

O, barba asta, Beppo, îți stă rău! / Chiar mâine s-o dai jos! De ce-a … →

Un ”bravo” – al lui era hotărâtor: / Academia amuțea, și-n sală / Când el … →

Sublimul meșter de culori. Când treci / Pe la palatul lui Manfrini, chiar / De-s … →

Dar el, era de mult timp călător: / Unii ziceau că vasul s-a-necat, / Alții … →

Chimia n-o cunosc cu-ale ei gaze, / N-au cursuri metafizice, n-au cum. / Citi-n biblioteci … →