Cincinat Pavelescu - Unui Coleg
El scrie prost, însă îl laud; / De ce aș fi cu dânsul crud? / … →
El scrie prost, însă îl laud; / De ce aș fi cu dânsul crud? / … →
Ca spaniolii: oacheș ars de soare / Pe puntea navei, nalt și arătos, / Deși-ntr-un … →
Și ele-mi plac (iertați-mi nebunia!): / Țăranca-mbujorată, cu ochi mari, / Întunecați și-aprinși, melancolia / … →
Ea spuse… Ce? Căci glasul îi pierise. / Dar contele-l rugă să vină sus, / … →
Urcă la bord cu-averea câștigată, / Doar Domnul știe cum, punând în joc / Viața … →
Cu cât sporea averea, cu atât / Sporea și dorul după țara sa / Pe … →
Dar să nu-mi uit povestea. Mai acum / Vreo treizeci-patruzeci de ani, era, / În … →
În floare încă, timpul cu folos / Și-l petrecuse Laura, iar el, / La rândul … →
Și Laura-ndelung l-a așteptat, / A plâns un pic, ba se gândea să poarte / … →
Mă duc la baluri nu de azi, de ieri. / Prostește-am stat mereu pân’ la … →