În negre mantii îmbrăcată,
gândește că lumea-i prea mică
și inima nemăsurată.
În negre mantii îmbrăcată.
Gândește că tandrul suspin
și țipătul pier
în trecerea vântului.
În negre mantii îmbrăcată.
S-a lăsat balconul deschis
și în zori, prin balcon,
tot cerul s-a revărsat.
Ay yayayayay
în negre mantii îmbrăcată
Sensul versurilor
Piesa descrie o stare de melancolie și introspecție, unde personajul, învăluit în singurătate, reflectă asupra efemerității vieții și a frumuseții naturii. Finalul sugerează o deschidere către speranță și transformare.