Noapte cu lună-mpătrită
și un singur copac,
cu o singură umbră
și o singură pasăre.
În carnea mea caut
urmele buzelor tale.
Izvorul sărută vântul
neatingându-l.
Port acel Nu ce mi l-ai dat
în palma mâinii,
ca pe o lămâie de ceară
aproape albă.
Noapte cu lună-mpătrită
și un singur copac.
În vârful unui ac
iubirea mea învârtindu-se.
Sensul versurilor
Piesa exprimă sentimente de pierdere și nostalgie într-un cadru nocturn, folosind imagini poetice puternice. Vorbește despre o iubire trecută, refuzată, care lasă urme adânci și o senzație de singurătate apăsătoare. Totul se învârte în jurul amintirii acestei iubiri, asemenea unui echilibru fragil.