Palid sistru în vânt
al unui vânăt greier,
de-abia atins, curând
stins în al zădufului cutreier.
Din adânc, rămuroasă
vine în noi vine
secretă: lumea noastră
de-abia se susține.
Dacă-o arăți în aerul
parcă de scrum, corupte
tremură acele resturi
iar vidul le-nghite.
Mișcarea e oprită,
vocea tace, oricare,
coboară spre vărsare
viața aridă.
Sensul versurilor
Piesa descrie un sentiment de fragilitate și decădere, unde viața este aridă și mișcarea este oprită. Lumea se află într-o stare precară, amenințată de vid și corupție.