Foarfece, obrazul tu nu-l reteza
Ce-i singur în memoria golită,
Din chipul mare care asculta
Nu fă ceața din mine.
Se lasă frig… Dură izbirea taie.
Lasă-un salcâm din coaja lui rănită
Oul de greier în noroiul
Care o dată cu Noiembrie vine.
Sensul versurilor
Piesa explorează tema memoriei și a pierderii, folosind imagini din natură pentru a exprima un sentiment de melancolie și regret. Vorbitorul pare să se adreseze cuiva sau ceva, implorând să nu fie șters din amintire și confruntându-se cu durerea unei pierderi.