Și tot acolo în iarbă, locul de îngropat câini
latră și azi copacul crescut peste ei,
dar oamenii ocolesc continentul…
Cântăm frumos din umbrele serii,
poate puțin cam triști,
ni se iartă obsesia chiar dacă
pe foc carnea îmbată
instinctele
și în pumnale sângele se îmbată
a nuntă.
Acolo în iarbă, locul de îngropat câini
cine să-l știe și să-l cunoască?!
(pentru ei, oamenii fac o cruce…)
Ninge cu foc
prea mult pentru venitul fără voie
și iată nu mai am loc în mine,
trebuie să aleg altă pânză.
Semn de sete aruncă
peștii însetați cu prea multă apă…
Sensul versurilor
Piesa explorează teme întunecate legate de moarte, amintiri și sacrificiu. Versurile creează o atmosferă misterioasă și melancolică, sugerând un ritual straniu într-un loc uitat.