În satul ăsta-nsingurat
nici câini, nici clopote nu bat.
Nimic nu-i tulbură zidirea:
nici pașii mei, nici amintirea,
nici foc, nici molimi, nici jivine
și nici păreri de rău sau bine.
În dalba lui singurătate
dorm oile pietrificate.
Pacea-i așijderea din veac:
oasele zac,
pietrele tac.
Sensul versurilor
Piesa descrie un sat izolat și pustiu, unde domnește o liniște apăsătoare, aproape funestă. Totul pare static și lipsit de viață, sugerând o stare de singurătate eternă și acceptare a morții.