Pietre

Dominic Stanca – Pe Deal un Sat

de

În satul ăsta-nsinguratnici câini, nici clopote nu bat.Nimic nu-i tulbură zidirea:nici pașii mei, nici amintirea,nici foc, nici molimi, nici jivineși nici păreri de rău sau bine.În dalba lui singurătatedorm oile pietrificate.Pacea-i așijderea din veac:oasele zac,pietrele tac.

Florența Albu – Pietre Rănite

de

Țărmul de sud,țărmul cu pietre însângerate –mai doare urma degetelor oarbecare le-au modelat, rănindu-se –atâtea-nfățișări neînțelese! –și trebuie să-nchizi, asemeni, ochiisă le cuprinzi înfățișarea datăde zeii orbi, cu vise marisub pleoape.O, încrustate pietre,mai mult și mai durutca scutul lui Achile –ce lupte-au fost adâncși cine a ținutaceste paveze în dreptul inimii?.Din când în când se … Citește mai mult

Saint-John Perse – Elogii XVIII

de

Și acum mă lăsați, merg singur.Voi ieși, căci am treabă: o insectă mă așteaptă ca să tratăm. Îmi voi face o sărbătoaredin marele ochi în fațete: unghiular, neprevăzut, precum fructul chiparosului.Ori am o alianță cu pietrele străbătute de vine albastre: și la fel mă lăsați,așezat, în tovărășia genunchilor mei.1908

Marin Sorescu – Developare

de

Azi am fotografiat numai copaci,Zece, o sută, o mie.Îi voi developa la noapte,Când sufletul va fi o cameră obscură. Apoi îi voi clasifica:După frunze, după cercuri, după umbra lor.O, ce ușorCopacii intră unul într-altul!Iată, nu mi-a rămas decât unul.Pe-acesta îl voi fotografia din nouȘi voi observa cu spaimăCă seamănă cu mine.Ieri am fotografiat numai pietre.Și … Citește mai mult

Giorgios Seferis – Mycena

de

Dă-mi mâinile tale, dă-mi mâinile tale, dă-mimâinile tale.Am văzut în noaptevârful ascuțit al muntelui,am văzut câmpia inundată până departede lumina unei luni nevăzute,am văzut, privind înapoi,negrele pietre ghemuiteși viața mea întinsă ca o coardăînceput și sfârșit,ultima clipă,mâinile mele.Se scufundă cine ridică marile pietre,pietrele acestea le-am ridicat cât am pututpietrele acestea le-am iubit cât am putut,aceste … Citește mai mult