Daniel Vişan-Dimitriu – Toamna Mărăcinilor

Își conturau spre fluturi noi petale
Primăvăratice, de lună mai,
Sperând să îi atragă în escale
Cu-atingeri îngerești, precum în Rai.

Veneau destui, le degustau polenul
Și se îndepărtau contrariați,
Jurându-se că au greșit Edenul
Și-au fost, de reci petale, înșelați.

Au stat o vară-ntreagă-n așteptare,
S-au tot foit sub adieri de vânt,
Iar toamna, sub a vremii apăsare,
Și-au înțeles menirea pe Pământ.

Petalele s-au transformat în spini …
Și plouă-n toamnă peste mărăcini.

Sensul versurilor

Piesa descrie deziluzia și transformarea unor petale care, după ce nu reușesc să atragă fluturi, se transformă în spini. Metaforic, vorbește despre pierderea inocenței și acceptarea unei realități mai aspre.

Lasă un comentariu