Versuri corectate și adnotate
Iubita mea, cu buzele răniteDe lacomul sărut cu care euAm căutat, în clipele vrăjite,Pierdut, să îţi arăt amorul meu.Mă iartă, vin la tine cu tristețeȘi văd în roșul lor, o vină-a mea,C-am vrut dulceața lor, nu cu blândețe,Ci cu dorința de a te avea.Îţi cer iertare-acum, cu umilință,Căci te iubesc şi-aş vrea să te sărutPe … Citește mai mult
Ai vrea privirea lui s-o simți, s-o vezi,Să te-nfiori când mâinile-i, pe trup,Îți par cântarea vechilor aezi?Ai visuri care-n suflet mai erupÎn zilele și nopțile de mai,Când norii-ți umplu cerul și se rup?Îți vrei, din nou, puterea ce-o aveai?N-o poți avea, căci timpul, rând pe rând,A-ntunecat luminile din Rai.Și ai doar umbra pașilor de gândPe … Citește mai mult
Am fost, preasfinte, într-o cruciadăîn ţări păgâne – cum le ziceţi voi –şi multe trupuri am făcut să cadăîn anii tineri, daţi pe un război.V-am ascultat dorinţele „creştine”şi vorbele cu care ne-aţi minţit,dar ştiu acum şi nu mă pot abţinesă nu vă spun, de răni acoperit,că voi aţi fost şacalii, profitorii,voi, ce aveţi un singur … Citește mai mult
În pădurea peste care norii-ncep să se adune,Nicio pasăre nu cântă, nicio frunză nu tresaltă,Doar se simte-o așteptare ca și cum, din cer, o daltăSe apropie de piatra care simte cum apune.Ce va fi apoi, nu știe, gândurile-nfricoșateSunt ca negrul de deasupra, sunt ca frica ce doboarăÎnălțările-n văzduhul celor ce, odinioară,Aripile de speranță le purtau … Citește mai mult
Neliniștile nopții par să-mi spunăCă-n lumea vie-a gândurilor meleE-un cântec nou, ce curge dinspre steleȘi-mi e adus de razele de Lună.În armonia lui, tresar, măiastre,Senzații noi, în vechiul orologiu,Iar pulsul lui devine un elogiuÎn vers timid, ce urcă înspre astre.Și urcă, urcă, aripile saleAu străluciri de stele, sunt divineȘi par tot Universul să-l înclineSpre cântul … Citește mai mult
E-aproape ora trei și mi-am propus,– chiar de îți va părea puțin ciudat –să vin la tine c-un sărut în pluspe lângă toate câte ți le-am dat.Va fi nu numai dulce, dar și lung,așa, cam cât un vis uitat prin nori,pe care-aș vrea să-l prind și nu-l ajung,căci fuge peste-un arc plin de culori.Și intră … Citește mai mult
Regăsește-te-n privirea ce-ți aduce mângâiereȘi în buzele tăcute care nasc înfiorare,Coborând ușor pe umeri într-o caldă adiereCe se pierde ca suspinul unui val pe-un țărm de mare. Vezi în ochii mei seninul și plăcerea din trecut,Visul ce ți-am fost și, încă, îți răsare-n amintireCa un vânt ce te-nfioară când sărutu-i nevăzutÎți învăluie făptura și te-mbată … Citește mai mult
Când te-nvățam să cânți cuvântulPe struna unui vârf de pană,Credeam că numai eu și vântulPuneam sărutul pe-o icoană.Dar moliile-n încăpereSe ridicau pe aripi muteȘi se-așezau ca o durerePe răni de vers necunoscute.Cei mulți nu știu, dar văd când, roasă,Icoana plânge-n ritmul răniiȘi simte-n ea cum, dureroasă,Cântarea cade în mătănii.Privesc, din cerul meu, ca leulSătul și-n … Citește mai mult
Învăț de-o viață, dar nu îmi ajungeSă deslușesc ceva din UniversȘi, ce nu pot cu mintea a străpunge,Încerc să învelesc, acum, cu vers.Mi-e greu, când gândul zboară printre stele,Să îl opresc doar să privească-n jur,Iar el trimite gândul său la eleContinuând al galaxiei tur.E tatăl gândurilor infiniteFixate-acum prin stele, în rețea,Sunt singure, pierdute, irosite,Și poate-i … Citește mai mult
E-o liniște de care Luna plinăse-ntreabă: “Sunt eu, oare, vinovată?”și pune-o sărutare apăsatăpe-o noapte ce se-mbată de lumină.Se-adună, parcă, urletele-n vaier,iar pașii umbrelor se pierd în ceațăvibrând în inimile ce îngheațăpe sunete cuprinse-n negru caier.E noaptea-n care haita se adunăcu ochi strălucitori, dorindu-și sânge,c-o lăcomie care poate-nfrângevoința unor alți copii de lunăîn ochii cărora un … Citește mai mult