Am fost invitat într-o seară,
la masa din Marea Uitare,
acolo gustând, fiecare,
doar gânduri ce-s gata să moară.
Eram invitat de onoare,
servit doar cu cele lăsate
la urmă să fie uitate
-desert pregătit cu răbdare-.
Zâmbeam cu tristețe pe faţă,
ştiind că eram doar o umbră
uimită, la masa cea sumbră,
a celor plecaţi dintr-o viaţă
spre alta, un drum ce te-nvaţă
că „Marea Uitare” răsfaţă.
Daniel Vişan-Dimitriu
(Din vol.”Călător prin gânduri”)
Sensul versurilor
Piesa explorează tema uitării și a morții, prezentând o imagine a unei cine sumbre unde participanții gustă doar gânduri pe moarte. Sugerează o meditație asupra efemerității vieții și a inevitabilității uitării.