Să ne treacă vai amarul
împușcăm stele cu carul.
Lumea să nu stea la rând
pășim singuri în mormânt.
Să nu-i lăsăm să aștepte
sicrie le-om face deștepte.
Doamne unde te-ai ascuns
de nu dai niciun răspuns.
Nici la viață nici la moarte
dusu-ne-ai peste departe.
De-au rămas numai consoane
gura Gheorghe taci Ioane.
Că ni-i raiul ocupat
iar nebunul împărat.
Și-om bate cerul cu parul
poate pricepe măgarul.
poezie de Costel Zăgan din Ode gingașe (22 martie 2011)
Sensul versurilor
Piesa exprimă un sentiment de deznădejde și revoltă față de condiția umană și moarte. Se simte o căutare a unui sens și o frustrare față de lipsa de răspunsuri divine.