Costel Zăgan – Poem 1-1
Cuvântul dus-întors.Costel Zăgan, NEMĂRGINIRI ÎNTR-UN VERS
Versuri corectate și adnotate
Cuvântul dus-întors.Costel Zăgan, NEMĂRGINIRI ÎNTR-UN VERS
Aud ploaia recitând din Bacoviamateria geme ca un galben corbsunt singur eşti singur este singurnumai Dumnezeul toamnei e orb.Septembrie ca o şampanie se agitătoţi copacii au la gât parcă felinareviolet lacrimi paradisul ca dinamitătrece poetul şi moartea dispare.poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (22 noiembrie 2011)
Azi dimineață toaleta era înfundată Șifolosind un baston de lemn să scormonescprin toate rețetele de dulceață decăpșuni (momentan hârtia noastră igienică)și vreo câteva kilograme de rahatca să degajeze vasul Mai târziu dragăKitty bastonul a fost gazatCostel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK
Actor.De la naștere.La primele iubiri.Viața.Ca sufleur.Costel Zăgan
Primăvara-i pe buzele tale, frumoaso.Costel Zăgan, NEMĂRGINIRI ÎNTR-UN VERS
E magie, dragă Kitty,nu poezie,toatăfaza astacupomii înfloriți,gatasă saltepământullacer.Costel Zăgan, Contrajurnalul Annei Frank
Dragă Kitty, frica totuși e un avantaj,Morții n-au teamă de nimic. Numaise deplasează spre roșul tăcerii. Și cumviteza morții-i infinită, te ajunge și lacapătul lumii sau în punctul zero. Timpulse întinde între noi ca o față de masă.La unii-i botez, la alții înmormântare.Dumnezeu să ne iertepetoată lumea,viisaumorți.Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK
M-am trezit cu ochiiplini de vicolși deninsori de legănat copilăria.Brrr, Doamne,ce iarnă imaginară,cumâinile înmănușate-n versuri,cuhaine călduroase de soneteșicăciuli trasepeste ochii copilăriei.Ningepastel de Crăciun.Costel Zăgan
Însă iarba verde de acasăO simt în versuri de coasăCOSTEL ZĂGAN, DISTIHURILE LUI DIONYSOS
Inconfort MarxAjunsu-mi-a istoria în gât,Și nu-i mâncarea preferată,Și ca un porc o duc pe rât,– mizerie de altădată-.Și nu-i mâncarea preferată,Carnea de albatros e inutilă,Doar sânii ce zglobii de fată,Iar mă fac să plâng de milă.Carnea de albatros e inutilă,Dar ca un porc o duc pe rât,Confortul meu această silă,Ajunsu-mi-a istoria în gât.Și nu-i mâncarea … Citește mai mult