Versuri corectate și adnotate
E drumul prin pustiu. În lungul zării,Abia mijește ziua. De departe,Nisipul-n unde moi, ca apa mării,Îmbracă sihăstriile deșarte.Un măgăruș cu ochii blânzi te poartă.Te-ai încrezut în pasul lui cuminte.Cum crește-n zări mereu câmpia moartă,Tu-ți pleci spre sân privirea ta fierbinte.Căci ai la sân copilul și te doare,Să pleci cu el în aspra pribegie:Peste capșorul Lui, … Citește mai mult
În tinda mea cu umbre dulci, Stăpâne,Atâtea seri la rând ai poposit,La masă albă m-ai blagoslovit,Atins-ai vinul și ai frânt din pâine.Atâtea seri la rând s-au irosit,Căci n-au văzut privirile-mi păgâne,Că trupul sfânt Ți l-ai ascuns în grâne,Și sângele cu vin l-ai îndulcit.Și azi, ca-n alte seri, în tind-ai stat,Ca să te vadă ochii mei, … Citește mai mult
Picioarele spălate de plânsul MagdaleneiSe frânseră. Sub raza divinei milosteniiIisus căzu în rugă cu fața-nsângeratăȘi greu în pacea nopții rosti cuvântul: Tată,Îți simt durerea sfântă și grija părintească,Ma doare mila caldă ce vrea să mă-nvelească,Ma tulbură iubirea și jalea de Părinte.Când sângele va curge prinos al jertfei sfinte,Când urletul mulțimii va cere de la TineSă … Citește mai mult
Cuvintele, pe care nu le-am spus,Sunt tot atâtea trepte ce coboară,Cu sufletul tot mai adânc m-am dus,Pe treptele tăcerii ca pe-o scară.Ca-ntr-un cuprins de peșteră boltit,M-am coborât în lumea nerostirii,Și-n cutele de piatră i-am gătit,Acolo-n fund, un ascunziș Iubirii.Cuvintele pe care nu le-am spus,Sunt tot atâtea trepte de tăcere:Adânc în mine, mai adânc m-am dus,Acolo, … Citește mai mult
Văzut-am azi la templu pe Zeul cel străin.Din ce străfund crescut-a faptura lui de crin?Din ce înălțimi pogoară privirea lui de vis?Ce bezne-adânci la pasu-i luminii s-au deschis?Ce haos plin de valuri, ce mări s-au despicat,Când glasul lui blând în rugă spre cer s-a ridicat?Ce tainică putere i-a fost sortită lui,Să rătăcească-n lume ca fiu … Citește mai mult
Te port în suflet, ca pe-un vas de preț,Ca pe-o comoară-nchisă cu peceți,Te port în trup, în sânii albi și grei,Cum poartă rodia sămânța ei.Te port în minte, ca pe-un imn sfințit,Un cântec vechi, cu crai din Răsărit.Și port la gât, neprețuit șirag,Strânsoarea caldă-a brațului tău drag.Te port în mine tainic, ca pe-un vis,În cer … Citește mai mult
Venit-a sol din Cer, pe aripi de vânt,Și s-a oprit pe prag cu-nchinăciune.În mână duce crinul proaspăt frânt,Smerite, buzele-i solesc minune.Vestirea lui pe Tine Te uimește:Ridici spre El privirea Ta mirată;Mișcarea mâinii stângi parcă opreșteDeparte, spusa binecuvântată.Și dreapta, ca o pată grea de soare,Veșmântul verde peste piept l-apasă.În gând Te-ntrebi: „Cum se poate oare,Să-i fiu … Citește mai mult
Străinul, care-aseară a poposit la noi,L-am ospătat cu pâine, cu vin și cu măsline.I-am așternut în grabă un pat de frunze moi,N-am întrebat nici cine-i și nici de unde vine.Făcuse cale lungă, străinul, până-n sat.Cu poala hainei mele i-am șters de praf piciorul.Ulei de levănțică pe plete i-am turnat,Cu vin bătrân și dulce umplutu-i-am ulciorul.Era … Citește mai mult
Suflete, de ce te zbați mereu?Urli ca o fiară-nchisă-n cușcă;Dinții de sălbăticiune mușcă,Mușcă sângerând zăvorul greu.Suflete, ai vrea să zbori la cer?Bine știi, că-i strâmtă colivia.Îți oprește aripa- slobia –Cu zăbrele cenușii de fier.Suflete, ți-i dor să te înalți?Știi că te lovești de grinzi în creștetȘi răsună jalnic lemnul vestejed,Când lovindu-ți capul vrei să salți.Suflete, … Citește mai mult
Nevrednică sunt, Doamne, milostivirii TaleȘi Ți-aș cerși iertare, dar nu știu cum să-Ți cer;Ci Tu pricepi cuvântul din mute osanaleȘi tâlcul rugăciunii de lacrimi și tăceri.Îmi știu fărădelegea: greșită sunt, Stăpâne,Prea mult am stat cu ochii plecați, cătând în lut,Prea multe griji avut-am de zilele de mâineȘi n-am iertat, când rana în suflet m-a durut.Ți-am … Citește mai mult