William Shakespeare – Pagina 13

Sonetul XV

Când mă gândesc la lume ca perenă, / Cum e perfectă doar pentru-o clipită, / … →

Cum să nu ai un fel maiestuos / Să lupți cu timpul, nemilos tiran? / … →

De ce ţi-e teamă de-ochii de vădană / Înlăcrimaţi şi eşti atât de laş? / … →

Sufletul tău, iubit, este din plin / De inimi ce-am crezut că au murit; / … →

Își laudă nobilitatea unii, / Alții îndemânarea, forța, traiul, / Hainele alții, chiar urâte, șoimii … →

Mint versurile ce le-am scris cândva, / Spunând că nu te pot iubi mai mult. … →

Sunt ca bogatu-a cărui cheie-n taină / Îl duce la ferita lui comoară, / Pe … →

Iubita n-are ochiul însorit; / Nu are buze roșii, de mărgean, / Zăpada-i albă, sânul … →

Pe cât te micșorezi, pe-atâta crești / Prin pruncul tău, pe care-l lași în urmă; … →

Sătul de toate, moartea o doresc, / Că omul priceput e cerşetor, / Că o … →