Când scriu de tine mă simt slab, sleit,
Știind c-acum inspiri un om cu har,
Care te cântă mult mai iscusit,
Iar eu să te glorific n-am habar.
Valoarea ta e un ocean frumos
Și pânze fel de fel azi te străbat,
Iar barca mea, mai mică neîndoios
Decât a lui, în larg s-a încumetat.
La ape mici m-ajuți ca să plutesc
Când el despică profunzimea ta;
Dar dacă eșuez și mă zdrobesc,
Doar vasul lui măreț va acosta:
El pricopsit, eu naufragiat,
Dar ce-i mai rău, iubitul m-a sfărâmat.
Sensul versurilor
Sonetul exprimă sentimentele de insecuritate și gelozie ale poetului față de un rival mai talentat, care inspiră aceeași persoană iubită. Poetul se simte inferior și se teme că va fi înlocuit, fiind copleșit de talentul și succesul celuilalt.