Stefan Augustin Doinaş

Cronica Ființei Duble

Mi-am pus ființa dublă pe cântar / Erau egale-n patimă și-n har / Nătânga-n stânga … →

Pasul acela, întraripatul, / care nu era pas, / neiertătorul, neîntrupatul / fără popas, / … →

Ce-i astăzi, marți? Așteaptă. / Că mâine-n zori, poetul / pătrunde iar sub coaja bătrânului … →

Da – cineva a locuit aici. / Se simte după mirosul de fiară / și … →

Când ani și secole or să se strămute / ștergând din amintire pe poet / … →

Departe – nu. Oricât ar fi distanța / proptită-n stâlpii vârstei, depărtarea / amănunțește până … →

Nu: nu știu numele / acelei păsări! / ce trece peste voi / n-am întâlnit-o … →

Vestea. / Șoarece sărind din gură-n gură. / (pentru cei cu suflet de copil / … →

Din câte cupe se deschid în lume / iubirea mea nimic nu-ți poate da. / … →

Visam că stau de vorbă cu îngerul. Din brume, / un vag presimt de viață … →