Versuri corectate și adnotate
Nostalgiede Mihai Ana Liliana.Pe apa mării învolburate,purtate de valuri spre larg,sunt mii de stele împrăștiate,prinse parcă într-un șirag.Veghează peste nisipul auriu,și mareele înspumate,ce își cântă dorul în pustiu,iar vântul îl poartă departe.Norii îl picură în lacrimi calde,peste două inimi ce bat nebune,sub soarele iubirii ce arde,până lasă în urmă doar cărbune.Eu și tu, două trupuri … Citește mai mult
Tainice bolțide Mihai Ana Liliana.Pe tainice bolți de cerneală,răsar încet lacrimi de stele,ce pregătesc pădurea de seară,și luminează calea iubitei mele.Luceferi se aștern în părul ei bălai,strălucind atât de mătăsos și moale,și luna plină cu razele ei,se oglindește în irisurile sale.Și vântul parcă-i șoptește în noapte,cuvintele mele pline de dor,căci o zăresc cu genele plecateși … Citește mai mult
El și ea(Prinși în mrejele iubirii)De Mihai Ana Liliana.El și ea, două suflete frumoase,Plutesc ușor pe lacul liniștit.Pe o luntre făcută din pietre prețioase,Printre nuferii ce în jurul lor au înflorit.Sub umbrela ce îi apără de soare,Sunt amândoi sfioși și îmbujorați,După ce i-a furat o sărutare,Feriți de ochii celorlalți.Cu părul ei de abanos,Prins într-un coc … Citește mai mult
Ispita mea cu păr bălaide Mihai Ana Liliana.Tu, ființă cu păr bălai și mătăsos,În urma ta răsar mărgăritare,Și cu glasul tău duios,Mă ispitești atât de tare..Ochii tăi de un albastru întunecat,Pătrund în al meu suflet,Lăsându-l de iubire însetat.Te urmăresc fără să cuget.Cu buze dulci de fragă,Astâmpără foamea gurii mele,Ființă ce îmi ești atât de dragă,Vino, … Citește mai mult
Iubire în flăcăride Mihai Ana Liliana.E un soare copleșitor pe plaja noastră,Și eu ard cerșind sărutul tău,Vrând să mă sting în marea răcoroasăȘi dulce a amorului tău.Trupul mi-e în flăcări de nestins,Tânjind după mâinile tale aspre,Și sufletul de dor mi-e aprins,Pierzându-se în orbitele tale albastre.Îmi curge iubirea prin vene clocotind,Topindu-se în gura mea întredeschisă,Ce atât … Citește mai mult
Yin și Yang(Inimă de țigancă)de Mihai Ana Liliana Trec căruțe colorate,Pe drumul prăfuit din satȘi țigăncile cu fustele-nflorate,Nu se mai opresc din cântat. O țigancă tinerică,Cu ochii mari, de căprioară,Îi cade dragă lui Ionică,Cu gurița-i roșioară. Cu bănuții ei de aurCe sună pe strunele unei viori,Și fața, ce din pricina călduriiPrinde culoare în obrăjori. Când … Citește mai mult