Johann Wolfgang Von Goethe

Iubire - Străvechi Cuvinte Orfice

Ea nu așteaptă-n van! – Din cer pogoară, / Unde-a fugit, din vechi pustii de … →

Acoperă-ți cerul, Zeus, / cu pâclă de nori / și exersează, asemenea copilului care / … →

O viorea pe câmp creștea, / Umil, căci nimeni n-o știa, / O fermecată viorea. … →

În ceasuri aurii de primăvară, / M-a subjugat, fecioară, / Chip îngeresc. / În ale … →

Beți se cuvine cu toții să fim, / Beți sunt cei tineri, fără de vin! … →

Statura tatăl meu mi-a dat, / Și-o demnă comportare, / Iar mama – suflet avântat … →

Pe vârfurile toate, / Pace; / Pe coame bate / Un vânt ce tace. / … →

Cum trăiești? Spune! Trăiesc! Și de-ar fi hărăzite / Omului sute de ani, tot mi-aș … →

În poarta grădinii stăteam, / Trei prieteni, chiar patru așteptam; / I-am poftit să intre-ndată: … →

Dragule, sfântule, mare Sărutătorule, / Care, în lacomă respirând fericire supremă, / Arătatu-te-ai mie, / … →